Product Description

Centenarul primului razboi mondial este un bun prilej pentru o incursiune in istoria omenirii din ultimul secol. Acum un deceniu am publicat pentru uzul studentilor nostri un curs de istorie contemporana universala in doua volume[1], prilej de a trece in revista – cu instrumentele specifice unui astfel de tip de demers – marile probleme cu care s-a confruntat omenirea dupa anul 1917, marcat de victoria primei revolutii socialiste din istorie. De la aparitia acestui curs evolutiile de pe scena internationala au fost extrem de dinamice si noi provocari au aparut la nivel global.

  Daca ar fi sa ne gandim doar la noul statut al Romaniei, devenita in acest interval membra a NATO si a Uniunii Europene, la asa-numitele ”conflicte inghetate”, la evenimentele din Orientul Mijlociu si Apropiat, la ”primavara” din nordul Africii sau la criza din Ucraina, am avea suficiente motive in sprijinul aparitiei unui nou curs dedicat studentilor si celor interesati de istoria lumii contemporane.

  Lucrarea de fata este, asadar, un curs universitar, alcatuit dupa regulile academice, dar cu un accent pe cursivitatea discursului, motiv pentru care am folosit aparatul pentru trimiteri spre lecturi esentiale, absolut necesare celor interesati de aspecte si cazuri particulare. Pentru a ne duce la bun sfarsit intentia, am apelat in primul rand la materialul din cursurile editate de noi in 2004 si 2005, pe care le-am imbogatit insa cu noile aparitii din ultimul deceniu, cu abordari care sunt populare in mediul de specialitate. Am introdus noi documente provenind din arhive, folosind si excelentele surse electronice care ne permit accesul on-line la documentele de baza ale istoriei relatiilor internationale, precum si ale istoriei Marilor Puteri. Pentru cei interesati recomandam studierea cu atentie a aparatului critic, acolo unde vor gasi trimiterile necesare la arhive, instrumente de lucru (dictionare, enciclopedii etc.), volume de documente, lucrari generale sau speciale, studii si articole.

  In privinta structurii cursului am preferat ca perioada 1917 – 215 sa fie tratata in doua parti distincte. In prima sectiune am analizat – in cuprinsul a cinci capitole – evolutia relatiilor internationale de la finele primului razboi mondial panain zilele noastre. Sigur, pentru inceput am fost preocupati de prezentarea manierei in care a fost conceput si aplicat ”sistemul Versailles”, incercand sa intelegem motivul falimentului acestuia in doar douadecenii. Tocmai de aceea, titlul primului capitol face trimitere la celebrul titlu folosit de clasicul relatiilor internationale Edward Hallett Carr inca in anul 1939[2].

  Conditiile pacii de la Paris au fost percepute inca din timpul desfasurarii lucrarilor de mari personalitati precum a fost John Maynard Keynes, ilustru economist, care vorbea inca din 1919 despre consecintele economice ale pacii[3]. Sistemul politic stabilit in capitala Frantei a fost lovit inca din start de neparticiparea Rusiei sovietice la Conferinta, de faptul ca Statele Unite nu au ratificat Tratatul de la Versailles, precum si de nemultumirea Geermaniei fata de conditiile care i-au fost impuse, considerate de Berlin ca fiind draconice.

  Analizand politica de securitate colectiva, momentele de optimism precum Pactul Briand – Kellogg, sau cele in care europenii au simtit canu sunt tratati cu aceeasi unitate de masura, vezi Tratatul de la Locarno, analiza noastra urmareste apoi maniera in care prevederile Tratatului de la Versailles au fost incalcate sistematic, conducand inevitabil spre razboi. Vorbind despre slabiciunile Occidentului manifestate sub forma conciliatorismului promovat de premierii Angliei si Frantei, Neville Chamberlain si Edouard Daladier, nu trebuie sa cadem in greseala de a nu sublinia care au fost principalii vinovati care au aruncat lumea intr-un nou razboi, adicaHitler, Mussolini si militaristii japonezi.

  Al doilea razboi mondial este discutat intr-un capitol separat. Am preferat sa urmarim evolutia militaraa principalelor fronturi, in dauna unei prezentari strict cronologice. Razboiul din Europa, cel din Pacific si Africa au dus lumea in fata unui conflict cu adevarat total, care a produs milioane de victime, inclusiv in randurile civililor.

  Perioada postbelica este discutata in cuprinsul urmatoarelor trei capitole. Astfel, pentru inceput am avut in vedere maniera de organizare a lumii prin prezentarea marilor conferinte interaliate, de la Teheran, Yalta si Potsdam, a lucrarilor Conferintei de la Paris, faraa neglija insa Conferinta de la San Francisco din 1945 la care au fost puse bazele Organizatiei Natiunilor Unite.

  Intr-un astfel de curs nu puteam omite problematica generata de razboiul rece, un nou tip de conflict intre superputeri, un interval de circa patru decenii in care spectrul nuclear a dominat relatiile internationale. Am prezentat pentru o mai buna intelegere a subiectului nu doar evolutia si fazele razboiului, ci si o discutie legata de aspectele teoretice si propagandistice, incheind cu caderea comunismului in Europa si disolutia Uniunii Sovietice.

  Ultimul capitol al primei parti, care preia titlul celebrului eseu semnat de Francis Fukuyama[4], isi propune sa demonstreze contrariul din asertiunea celebrului politolog. Razboiul din Golf, sirul de atentate spectaculos jalonate de atacurile asupra turnurilor gemene din New York, de la 11 septembrie 2001, si de tragedia de la Paris din ianuarie 2015, conflictele de pe toate continentele, au creat imaginea unei lumi care incearca sa-si gaseascaun echilibru pe o scena instabila. In acest context, constructia Uniunii Europene reprezinta un pol de stabilitate.

  Partea a doua a lucrarii are in vedere evolutiile, in special politice, interne de pe toate continentele. Am preferat sa grupam materialul in patru capitole dedicate Europei, Americii, Asiei si Africii, oprindu-ne asupra principalelor state ale lumii.

  In privinta „batranului continent” am a analizat in primul rand istoria statelor care au experimentat atat regimuri totalitare, cat si democratice. Avem aici in vedere evolutia Rusiei de la Lenin la Putin, istoria tarilor din Estul si Centrul Europei obligate sa parcurga o perioada de peste patru decenii de comunism, dar si statele care au cunoscut totalitarismul de dreapta, respectiv Germania, Italia, Spania si Portugalia, fara a neglija si statele balcanice in frunte cu Grecia si Turcia. Un loc aparte este rezervat marilor democratii reprezentate de Anglia si Franta.

  Capitolul dedicat Americii este dominat de situatia Statelor Unite ale Americii, prima putere a lumii. Ne-a interesat de asemenea si starea Americii latine, mai ales ca in zona Centrala a existat un fenomen comunist avand Cuba varf de lance. Am considerat utile pentru demersul nostru trecerea in revista a cazurilor specifice ale Argentinei, Braziliei si statului Chile.

  O situatie complexa am regasit in Asia, dominata de China si Japonia, mari puteri in devaratul sens al cuvantului, fara a uita insa de India. Un subcapitol complex este reprezentat de istoria recenta a statului Israel si de lungul sir de razboaie cu tarile arabe, dupa cum nici regimurile comuniste de pe acest continent nu au trecut neobservate.

In fine, in privinta „continetului negru”, am preferat sa avem in vedere doua fenomene complexe: decolonizarea si tentatia unui comunism african, fara a neglija insa alte probleme.

Speram ca prezentul curs sa vina in ajutorul celor interesati de problematica lumii contemporane. Sigur ca, fiind nevoiti sa ne incadram intr-un spatiu tipografic rezonabil nu am avut posibilitatea de a intra in detalii, dar consideram ca, prin apelul la sursele bibliografice pe care le-am indicat, iubitorii istoriei vor reusi sa se acomodeze cu marile probleme ale ultimului secol.

Istoria lumii contemporane: De la revolutia bolsevica pana  in zilele noastre, 1917-2015 | Gheorghe Onisoru| carte aparuta la Editura Cetatea de Scaun.