Sunt eleva la un liceu din Bucuresti. imi place sa scriu, pentru ca ma exteriorizez diferit, exprim mult mai bine ceea ce am de spus. Am o imaginatie care nu vrea deloc sa taca, multe impresii. Uneori simteam ca orice imi trece prin cap ar trebui scris, dar m-am gandit putin mai bine. Nu e normal, nu e ok. Dar pana la urma, cand un gand vrea atat de mult sa iasa din tine, de ce sa nu ii dai voie? De ce sa ne limitam si sa impunem reguli mintii? Daca si de la ganduri ne-am infrana si le-am lasa de izbeliste pe undeva prin univers, cine am mai fi noi?
Sunt eleva la un liceu din Bucuresti. imi place sa scriu, pentru ca ma exteriorizez diferit, exprim mult mai bine ceea ce am de spus. Am o imaginatie care nu vrea deloc sa taca, multe impresii. Uneori simteam ca orice imi trece prin cap ar trebui scris, dar m-am gandit putin mai bine. Nu e normal, nu e ok. Dar pana la urma, cand un gand vrea atat de mult sa iasa din tine, de ce sa nu ii dai voie? De ce sa ne limitam si sa impunem reguli mintii? Daca si de la ganduri ne-am infrana si le-am lasa de izbeliste pe undeva prin univers, cine am mai fi noi?
